ľ¹ÏÓ°Ôº

Rom?nia a ?nregistrat progrese considerabile ?n ceea ce prive?te performan?a economic? ?i convergen?a cu Uniunea European? (UE), dar se confrunt? cu provoc?ri ?n ceea ce prive?te promovarea unei dezvolt?ri mai favorabile incluziunii ?i mai sustenabile, at?t din punct de vedere economic, c?t ?i al mediului. Aceste provoc?ri includ disparit??ile regionale, insuficienta dezvoltare institu?ional?, deficitul de for?? de munc? calificat?, conectivitatea redus? ?i vulnerabilit??ile la riscuri naturale ?i schimb?ri climatice. Politicile fiscale prociclice au stimulat consumul, ceea ce a generat deficite gemene ridicate ?i persistente.

Economia Rom?niei a ?nregistrat o sc?dere a ritmului de cre?tere la 2,1% ?n 2023, influen?at? de o infla?ie mai ridicat? ?i de o cerere extern? mai sc?zut?. Se a?teapt? o accelerare a cre?terii economice ?n 2024, sus?inut? de consumul privat, care beneficiaz? de cre?terea veniturilor disponibile, ?i de investi?iile finan?ate de UE. Presiunile asupra deficitului bugetar ?i deficitului de cont curent vor r?m?ne ridicate, necesit?nd reforme structurale. ?n 2024 se a?teapt? o u?oar? accelerare a reducerii s?r?ciei, pe fondul unei cre?teri economice mai robuste.

Ultima actualizare: 15 aprilie 2024

Grupul Banca Mondial? preg?te?te un nou Cadru de Parteneriat cu ?ara (CPT) cu Rom?nia, pentru a acoperi perioada 2025-2029. Acest CPT va fi aliniat la viziunea Grupului B?ncii Mondiale de a crea o lume lipsit? de s?r?cie pe o planet? locuibil?, a?a cum se reflect? ?n . Proiectele noastre vor continua s? acorde prioritate consolid?rii institu?iilor publice pentru a servi mai bine to?i cet??enii ?i companiile.

Banca Interna?ional? pentru Reconstruc?ie ?i Dezvoltare (BIRD)

Portofoliul curent.

Banca Mondial? este prezent? ?n Rom?nia prin BIRD. Portofoliul actual de investi?ii include 12 proiecte (angajamente nete de 2,99 miliarde dolari) ?n sectoare cheie: s?n?tate (cea mai mare parte, de peste 1,07 miliarde dolari), urmat? de macro/management fiscal (650 milioane dolari), competitivitate financiar? ?i inovare (403 milioane dolari), urban/rezilien?? (384,05 milioane dolari), educa?ie (243,1 milioane dolari), guvernan?? (176,79 milioane dolari) ?i mediu (63,6 milioane dolari).

Principalele activit??i de servicii de asisten?? tehnic? ?i analiz? (ASA) cuprind activit??i ASA de baz? finan?ate de Banca Mondial? ?i activit??i finan?ate extern, precum servicii de asisten?? tehnic? rambursabile (RAS) ?i fonduri fiduciare. Dou? ASA de baz? finan?ate de Banca Mondial? sunt livrate ?n perioada iulie 2023 - iunie 2024: Raportul de ?ar? privind Clima ?i Dezvoltarea (RTCD) finalizat ?n decembrie 2023, ?i o Evaluare a Finan?elor Publice (EFP), care urmez? s? fie finalizat? ?n iunie 2024. Programul RAS, cuprinz?nd 13 activit??i aflate ?n curs de implementare (44,28 milioane dolari), al?turi de programul de fonduri fiduciare finan?ate de UE (2,31 milioane dolari), reprezint? p?r?i integrante ale programului pentru Rom?nia ?i contribuie la consolidarea capacit??ii institu?ionale ?n domeniile guvernan?ei, administra?iei publice, managementului fiscal, abandonului ?colar timpuriu, gestion?rii riscului la inunda?ii, cadrului de reglementare a sectorului energetic, dezvolt?rii pie?ei ?i eficien?ei energetice, accesului la educa?ie pentru copiii str?muta?i din Ucraina ?i accesului la servicii de asisten?? pentru migran?ii ucraineni. Ca urmare a adopt?rii Planului Na?ional de Redresare ?i Rezilien?? (PNRR), programul RAS a fost extins pentru a sprijini reformele-cheie ale guvernului ?n domeniile pensiilor, salariilor publice, protec?iei sociale ?i impozitelor.

Corpora?ia Financiar? Interna?ional? (CFI)

Rom?nia reprezint? cel mai mare portofoliu al CFI ?n Europa, cu un total de 2,1 miliarde dolari, ?i un important centru subregional.  ?ncep?nd din anul 1991, CFI a investit ?n Rom?nia peste 7 miliarde dolari ?i a contribuit la privatiz?ri de referin?? ?n sectorul bancar, al utilit??ilor ?i ?n sectorul real. ?n ultimii ani CFI a consolidat cu succes sprijinul acordat b?ncilor sistemice pentru a dezvolta pia?a de finan?are pentru clim?, inclusiv prin instrumente albastre, verzi ?i legate de sustenabilitate. Mai recent, tendin?ele de nearshoring, precum ?i tranzi?ia verde au creat un impuls pentru a dezvolta ?n continuare un program ?n domeniul produc?iei / logisticii, sprijinind decarbonizarea industrial? ?i economia circular?, conectivitatea ?i logistica verde.

CFI are ?n vedere stimularea cre?terii productivit??ii, prin: (i) facilitarea investi?iilor cu valoare ad?ugat? mai mare ?i a inov?rii, (ii) promovarea accesului la finan?are ?i consolidarea pie?ei de capital ?i (iii) ?mbun?t??irea accesului la servicii sociale de calitate ?i la locuin?e accesibile din punct de vedere financiar. Reducerea decalajelor de productivitate necesit?: (i) ?mbun?t??irea logisticii comer?ului regional ?i (ii) abordarea decalajelor ?n domeniul infrastructurii ?i al digitaliz?rii. Solu?iile inovatoare pentru o cre?tere verde vor fi sprijinite prin: (i) extinderea tehnologiilor din domeniul energiei curate ?i a decarboniz?rii, (ii) infrastructura ora?elor inteligente, inclusiv ?n ceea ce prive?te de?eurile, apa ?i economia circular? ?i (iii) instrumente financiare verzi, asociate cu clima. Programul va fi sprijinit de servicii de consultan?? pentru PPP-uri ?i fuziuni ?i achizi?ii, precum ?i pentru ?mprumuturi verzi.

Ultima actualizare: 15 aprilie 2024

Evolu?iile economice recente

Cre?terea economic? a Rom?niei a ?ncetinit la 2,1% ?n 2023. Investi?iile, stimulate de fondurile UE, au reprezentat principalul motor al cre?terii economice. Contribu?ia consumului privat a r?mas semnificativ?, sus?inut? de un nivel sc?zut al ?omajului (apropiat de nivelurile anterioare pandemiei) ?i de cre?terile salariului minim ?i ale pensiilor, atenu?nd par?ial impactul pre?urilor ridicate din sectorul energetic ?i alimentar asupra veniturilor disponibile. Deficitul comercial ?i deficitul de cont curent au sc?zut ca urmare a unui excedent mai mare al balan?ei serviciilor ?i a unui deficit mai redus al balan?ei bunurilor, pe fondul comprim?rii importurilor determinate de cre?terea mai lent? a consumului. Sectorul construc?iilor a r?mas principalul vector de cre?tere economic?, dar acesta s-a confruntat cu o dinamic? redus? cauzat? de o ?ncetinire a construc?iilor reziden?iale. Industria s-a contractat pentru al doilea an consecutiv reflect?nd costurile de produc?ie ridicate, ?n special ?n sectoarele energointensive.

Infla?ia a sc?zut la 10,4% ?n 2023, sus?inut? de reducerea presiunilor de pe pia?a energiei ?i segmentului m?rfurilor alimentare ?i de ?mbun?t??irea perspectivelor infla?ioniste. Banca Na?ional? a Rom?niei a men?inut o orientare strict? a politicii monetare, men?in?nd rata dob?nzii de politic? monetar? la 7% din ianuarie 2023. Cre?terea anual? a creditului acordat sectorului privat a ?ncetinit la 6,4% an/an ?n decembrie 2023, de la 12,1% an/an ?n decembrie 2022, reflect?nd ?ncetinirea creditelor acordate gospod?riilor popula?iei (cu 1,4% an/an).

Perspectiva economic?

Pe termen mediu se anticipeaz? o consolidare a cre?terii economice. Aceste perspective depind de mai mul?i factori, cu prec?dere de ?ocurile externe provenite ?n principal din implica?iile invaziei Rusiei ?n Ucraina, de provoc?rile fiscale structurale persistente ?i de presiunile generate de contextul alegerilor na?ionale ?i europene din 2024. ?ntruc?t se a?teapt? o accelerare a consolid?rii fiscale concomitent cu reluarea Procedurii aplicabile Deficitelor Excesive (PDE) ?i noul cadru de guvernan?? economic?, absorb?ia eficient? a fondurilor UE este esen?ial? pentru o redresare sustenabil?, verde ?i favorabil? incluziunii. Fondurile din cadrul Planului Na?ional de Redresare ?i Rezilien?? ?i reformele structurale asociate sunt esen?iale pentru o reducere sustenabil? a deficitului bugetar pe termen mediu, ?n paralel cu consolidarea form?rii de competen?e pe tot parcursul vie?ii ?i mobilizarea capitalului privat, stimul?nd astfel cre?terea economic? poten?ial?.

Se estimeaz? c? reducerea s?r?ciei a decelerat ?n 2022 ?i 2023, pe fondul unei cre?teri mai lente ?i al presiunilor infla?ioniste, iar ?n 2024 este a?teptat? o reducere a s?r?ciei mai accelerat?. Men?inerea sau consolidarea plaselor de siguran?? social? pe parcursul consolid?rii fiscale poate contribui la protejarea grupurilor vulnerabile, pentru a evita agravarea s?r?ciei, ?ntruc?t unele dintre m?surile fiscale (de exemplu, cre?terea TVA) pot afecta ?n mod dispropor?ionat gospod?riile cu venituri mici. Sprijinul adecvat, ?intit c?tre segmentele de popula?ie care se confrunt? cu dificult??i economice poate fi un aspect esen?ial ?n reducerea s?r?ciei.

Ultima actualizare: 15 aprilie 2024