ľ¹ÏÓ°Ôº

Skip to Main Navigation
OPINIE 26 noiembrie 2019

Rom?nia mizeaz? pe inovare pentru a anticipa riscurile schimb?rilor climatice ?i de producere a dezastrelor

Atunci c?nd m? merg spre birou ?n Bucure?ti, adesea m? simt de parc? a? conduce printr-un ora? renascentist al vremurilor moderne. Cu , Rom?nia a ?nregistrat una dintre cele mai mari rate ale dezvolt?rii economice din Uniunea European?, timp de aproape un deceniu. Cu toate acestea, ?ara de?ine un loc de frunte ?n regiunea Uniunii Europene ?i pentru o alt? categorie - riscul de producere a dezastrelor.

?n Rom?nia au fost ?nregistrate 13 cutremure majore ?n ultimul secol, care au avut ca rezultat peste 2000 de decese ?i au afectat mai mult de 400.000 de oameni. ?n 1977, peste 35.000 de persoane au r?mas f?r? locuin?? ?ntr-un cutremur catastrofal care a produs daune dep??ind valoarea de 1,8 miliarde EUR, ?n numai 55 de secunde. Ast?zi, Bucure?ti ?nc? este ora?ul dintre toate capitalele Uniunii Europene.

De asemenea, ?ara a fost expus? , ?n regiunile rurale pierderile cauzate de aceste fenomene dep??ind ?i de 20 de ori pierderile provocate de seisme. ?i, ?n mijlocul unor astfel de calamit??i, 23% din popula?ia Rom?niei tr?ie?te ?n s?r?cie, conform datelor din 2016, un num?r mult mai mare de locuitori fiind expus riscului s?r?ciei sau excluderii sociale (35% ?n 2017).

Trebuie s? recunoa?tem faptul c?, at?t ?n Rom?nia, c?t ?i ?n alte ??ri, provoc?rile riscurilor de producere a dezastrelor ?i dezvolt?rii durabile sunt intrinsec corelate.

Deja ?tim c? efectele provocate de dezastre nu sunt resim?ite ?n mod egal - o pierdere ?n valoare de un euro pentru cei s?raci are un impact mai mare asupra bun?st?rii acestora dec?t pentru rom?nii mai boga?i, iar cei afla?i mai aproape de pragul s?r?ciei au nevoie de o perioad? de timp mai ?ndelungat? pentru a-?i reveni ?n urma unui dezastru.

De asemenea, ?tim c? dezastrele pot anula progrese c??tigate cu greu ?n ceea ce prive?te dezvoltarea. Un studiu al B?ncii Mondiale privind rezilien?a socio-economic? la dezastre ?n Rom?nia, ce urmeaz? a fi publicat cur?nd, constat? c? p?n? la 7% din popula?ia Bucure?tiului (164.000 de persoane) ar putea dep??i imediat pragul s?r?ciei dac? regiunea ar fi lovit? ast?zi de un cutremur moderat.

Mai mult, schimb?rile climatice m?resc frecven?a ?i gravitatea fenomenelor meteorologice extreme, de la incendiile de vegeta?ie la secete ?i viituri, ceea ce ?nseamn? c? astfel de obstacole ar putea pune sub amenin?are dezvoltarea durabil? ?n Rom?nia, ?n absen?a unor interven?ii de politici incluzive, bazate pe informa?ii ?n privin?a riscurilor. De fapt, ?n ceea ce prive?te temperaturile cu cre?terea cea mai rapid? ?n r?ndul celor 58 cele mai mari ora?e din Uniunea European? - o realitate sumbr?, av?nd  ?n vedere valurile caniculare recente care au afectat Europa.

?ntr-un cuv?nt, aceste riscuri sunt mult prea mari pentru cei aproape 20 de milioane de locuitori pentru care Rom?nia este ?acas?¡°. ?ns? ce pot face factorii decizionali pentru a se asigura c? Rom?nia se men?ine pe calea cre?terii incluzive ?i a prosperit??ii comune?

Un punct de pornire ar fi ?mbun?t??irea accesului la date care permite adoptarea unor m?suri. Perfec?ionarea modalit??ilor de colectare, analiz? ?i comunicare a informa?iilor referitoare la riscuri este esen?ial? ?n preg?tirea pentru dezastre. Iar pentru ?ara care a fost supranumit? ?¡°, acest lucru ?nseamn? valorificarea poten?ialului oferit de tehnologie - adesea condus? de o societate civil? plin? de energie.

Un exemplu promi??tor ?n acest sens vine de la MKBT: Make Better, o alt? organiza?ie civic? din Rom?nia, care a colectat date ajut?nd la identificarea a peste 8.000 de persoane care locuiesc ?n cl?diri afectate de . , comunitate tehnologic? civic? local?, elaboreaz? o nou? aplica?ie care permite guvernului ?n cazul unui cutremur major sau al altor dezastre, pentru a crea o cultur? a siguran?ei ?i rezilien?ei. 

La nivel na?ional, Guvernul Rom?niei ac?ioneaz? ?n parteneriat cu Banca Mondial? ?i Uniunea European? pentru a derula politici anticipative privind managementul riscului de producere a dezastrelor. De exemplu, crearea unui nou instrument de evaluare multi-hazard a riscurilor la nivel na?ional () va pune la dispozi?ie tuturor ministerelor informa?ii necesare investi?iilor pentru reducerea riscurilor ?i va ajuta factorii decizionali s? ?n?eleag? impactul economic ?i financiar al dezastrelor. De asemenea, Banca Mondial? sprijin? modernizarea infrastructurii de urgen?? la nivelul ?ntregii ??ri, asigur?nd c? se pot baza oric?nd pe dot?ri de reac?ie mai sigure ?i mai reziliente. ?i la nivel municipal, Banca Mondial? a ?nceput recent s? furnizeze servicii de asisten?? tehnic? Municipiului Bucure?ti pentru optimizarea performan?ei Programului de reducere a riscurilor seismice.

Peste 350 de exper?i din Europa ?i din ?ntreaga lume se vor reuni la Bucure?ti la finalul acestei luni pentru a participa la conferin?a ?i a examina modul ?n care tehnologia ?i inova?ia pot contribui la crearea unor societ??i mai reziliente, subliniind angajamentul guvernului ca Rom?nia s? devin? una dintre ??rile deschiz?toare de drumuri ?n domeniul managementului modern al riscului de producere a dezastrelor.

Chiar dac? dezastrele naturale constituie un factor inerent al viitorului Rom?niei, guvernul ??rii ?i organiza?iile civice conlucreaz? pentru valorificarea unor noi instrumente ?i abord?ri curajoase pentru ca ?ara s? devin? mai sigur? ?i mai prosper? - un efort care ar trebui s? ne inspire pe to?i.

Api
Api