Economiile emergente ?i cele aflate ?n curs de dezvoltare trebuie s?-?i reconstruiasc? politicile-tampon ?i s?-?i creasc? nivelul de productivitate pentru a sus?ine cre?terea.
WASHINGTON, 08 ianuarie 2019 ¡ª Conform proiec?iilor, ritmul de cre?tere economic? global? va ?ncetini de la nivelul de 3% (deja revizuit ?n minus ?n 2018) la 2,9% ?n 2019, ?n contextul perspectivelor de apari?ie a unor riscuri de evolu?ie negativ?, a declarat mar?i Banca Mondial?. Activit??ile comerciale ?i de produc?ie la nivel global au ?ncetinit, tensiunile comerciale au r?mas la un nivel ?nalt, iar unele pie?e emergente mari se confrunt? cu presiuni substan?iale din partea pie?elor financiare.
Conform prognozelor, ritmul de cre?tere la nivelul economiilor avansate va sc?dea la 2% anul acesta, conform raportului intitulat Perspectivele Economice Globale, dat publicit??ii ?n ianuarie 2019. Cererea extern? sc?zut?, costurile de ?ndatorare ?n cre?tere ?i incertitudinile persistente legate de politicile publice vor avea ?i ele consecin?e asupra perspectivelor economiilor emergente ?i a celor aflate ?n curs de dezvoltare. Se anticipeaz? c?, la nivelul acestui grup de ??ri, cre?terea va r?m?ne constant?, situat? la un nivel inferior celui a?teptat, adic? 4,2% ?n 2019.
?La ?nceputul anului 2018, economia mondial? func?iona ?n parametri normali, ?ns? a pierdut vitez? ?n timpul anului ?i evolu?ia poate fi mai anevoioas? ?n cursului anului curent¡°, a declarat Kristalina Georgieva, CEO al B?ncii Mondiale. ??n condi?iile ?n care economiile emergente ?i ??rile aflate ?n curs de dezvoltare se confrunt? cu anumite neajunsuri de natur? economic? ?i financiar?, progresele ?nregistrate la nivel mondial privind reducerea nivelului de s?r?cie extrem? ar putea fi pus ?n pericol. Pentru a-?i p?stra av?ntul c??tigat p?n? acum, statele trebuie s? investeasc? ?n oameni, s? sus?in? cre?terea incluziv? ?i s? construiasc? societ??i reziliente¡°.
Desc?rca?i raportul Perspectivele Economiei Globale, edi?ia ianuarie 2019 (Global Economic Prospects).
Cre?terea exporturilor de m?rfuri a stagnat, iar activitatea importatorilor de m?rfuri ?nregistreaz? o decelerare. Cre?terea pe cap de locuitor va fi insuficient? pentru a estompa discrepan?ele existente la nivelul veniturilor, ?n economiile avansate, ?n aproximativ 35% din pie?ele emergente ?i ?n economiile aflate ?n curs de dezvoltare ?n 2019, cota cresc?nd la 60% ?n ??rile care sunt afectate de fragilitate, conflicte ?i violen??.
Mai multe evolu?ii ar putea ac?iona ca impediment ?n calea acestor activit??i. Controlul mai strict exercitat asupra costurilor de ?ndatorare ar putea duce la diminuarea fluxurilor de capital ?i la o cre?tere ?ncetinit? la nivelul mai multor pie?e emergente ?i al economii aflate ?n curs de dezvoltare. Major?rile anterioare ?nregistrate la nivelul datoriilor publice ?i private ar putea cre?te nivelul de vulnerabilitate ?n fa?a fluctua?iilor cu care se confrunt? condi?iile de finan?are ?i atitudinea general? fa?? de pia??. Intensificarea tensiunilor comerciale ar putea avea drept consecin?? o cre?tere global? mai sc?zut? ?i ar putea perturba lan?urile valorice interconectate.
?O cre?tere economic? robust? este esen?ial? pentru reducerea s?r?ciei ?i pentru sus?inerea unei prosperit??i comune,¡± a declarat Vicepre?edintele Grupului B?ncii Mondiale pentru Cre?tere Echitabil?, Finan?e ?i Institu?ii, Ceyla Pazarbasioglu.
??n condi?iile ?n care perspectivele economiei globale au devenit mai sumbre, consolidarea planific?rii de rezerv?, facilitarea rela?iilor comerciale ?i ?mbun?t??irea accesului la finan?are vor avea o importan?? crucial? pentru a putea face fa?? incertitudinilor actuale ?i pentru a putea relua procesul de cre?tere¡°.
Capitolele analitice abordeaz? o serie de aspecte-cheie, de relevan?? actual?:
- Sectorul informal, reprezint? aproximativ 70% din for?a de munc? ?i 30% din PIB pe pie?ele emergente ?i ?n economiile aflate ?n curs de dezvoltare. ?n contextul ?n care aceast? situa?ie este asociat? unei productivit??i sc?zute, veniturilor din impozite, precum ?i unui nivel sporit al s?r?ciei ?i inegalit??ii, acest fenomen devine simptomatic pentru oportunit??ile pierdute. Reducerea presiunilor fiscale ?i de reglementare, ?mbun?t??irea accesului la finan?are, furnizarea unor servicii publice ?i educa?ionale mai bune, precum ?i consolidarea cadrelor de colectare a veniturilor din impozite ar putea spori nivelul de conformare la nivelul sectorului informal, ?mbun?t??ind situa?ia celui formal.
- Vulnerabilit??ile legate de datoria public? ?n ??rile cu venituri sc?zute sunt ?n cre?tere. De?i ?mprumuturile au dat posibilitatea mai multor ??ri s? abordeze necesit??ile importante din domeniul dezvolt?rii, a crescut raportul median datorie - PIB de la nivelul ??rilor cu venituri sc?zute, iar structura datoriei a migrat spre surse de finan?are mai scumpe, disponibile ?n pia??. Aceste economii ar trebui s? se concentreze pe mobilizarea resurselor interne, pe consolidarea practicilor de management al datoriilor ?i investi?iilor, precum ?i pe construirea unor cadre macro-fiscale mai rezistente.
- Men?inerea nivelului istoric sc?zut ?i stabil al infla?iei nu este garantat? pe pie?ele emergente ?i ?n economiile aflate ?n curs de dezvoltare. Presiunile ciclice care au dus la sc?derea infla?iei ?n ultima decad? dispar treptat. Factorii pe termen lung care au contribuit la reducerea infla?iei ?n ultimii 50 de ani - comer?ul global ?i integrarea financiar?, adoptarea pe scar? larg? a unor cadre robuste de politic? monetar? - pot ?nregistra chiar un revers. P?strarea unui nivel sc?zut al infla?iei la nivel global poate deveni o provocare la fel de mare ca ?i ?ncercarea de a ajunge la nivelul respectiv.
- Politicile publice menite s? diminueze impactul fluctua?iilor de pre?uri la alimente, la nivel mondial, pot avea anumite consecin?e neprev?zute ?n cazul ?n care sunt puse ?n aplicare de mai multe guverne care nu se coordoneaz? ?ntre ele. Interven?ia guvernelor poate oferi solu?ii pe termen scurt, ?ns? m?surile mai ample pot exagera cre?terea subit? a unor pre?uri, iar cel mai mare impact va fi asupra popula?iei s?race. De exemplu, este foarte posibil ca politicile comerciale introduse ?n perioada 2010-2011, c?nd a existat o cre?tere a pre?urilor, s? fi provocat un sfert din cre?terea pre?urilor la gr?u ?i porumb la nivel mondial. Din cauza cre?terii bru?te a pre?ului la alimente ?n perioada 2010-2011, circa 8,3 milioane de persoane (aprox. 1% din persoanele defavorizate ale lumii) au ajuns ?n pragul s?r?ciei.
?Elaborarea unor politici fiscale ?i sociale pentru a cre?te nivelul de conformare la nivelul sectorului informal, ?mbun?t??ind situa?ia sectorului formal, precum ?i consolidarea mobiliz?rii surselor de venituri interne ?i ?mbun?t??irea administr?rii datoriei vor reprezenta priorit??i importante pentru deciden?ii politici ?n procesul de dep??ire a provoc?rilor aferente economiei informale din ??rile aflate ?n curs de dezvoltare¡°, a declarat Ayhan Kose, Director ?n cadrul Grupului B?ncii Mondiale. ??n condi?iile ?n care perspectivele economice se diminueaz?, aceste eforturi devin din ce ?n ce mai importante¡°.
Perspective regionale:
Asia de Est ?i Zona Pacificului: Asia de Est ?i Zona Pacificului continu? s? fie una dintre regiunile aflate ?n curs de dezvoltare cu cel mai rapid ritm de cre?tere din toat? lumea. Exist? a?tept?ri ca procesul de cre?tere regional? s? prezinte un ritm moderat de evolu?ie ?n 2019 (6%), presupun?nd c? pre?urile la m?rfuri r?m?n ?n mare parte stabile, cererea ?i schimburile comerciale la nivel mondial ?nregistreaz? ?i ele cote moderate, iar condi?iile de finan?are globale devin treptat mai stricte. Ritmul de cre?tere ?n China este a?teptat s? ?ncetineasc? la 6,2%, ?n condi?iile ?n care continu? procesul de reechilibrare intern? ?i extern?. Exist? a?tept?ri ca restul ??rilor din regiune s? ?nregistreze o cre?tere de 5,2% ?n 2019, ?n condi?iile ?n care cererea rezilient? de pe pie?ele interne compenseaz? impactul negativ al exporturilor aflate ?n curs de diminuare. Exist? a?tept?ri ca procesul de cre?tere ?n Indonezia s? r?m?n? stabil, la cota de 5,2%. Av?ntul economic din Thailanda va ?ncetini ?n 2019 la cota de 3,8%.
Europa ?i Asia Central?: Se anticipeaz? c? efectele ?nc? resim?ite ale stresului financiar din Turcia vor influen?a cre?terea regional? ?n acest an, pe care o vor ?ncetini la 2,3% ?n 2019. De asemenea, se anticipeaz? activit??i reduse ?n Turcia ?i o ?ncetinire la 1,6% a ritmului de cre?tere din cauza infla?iei ridicate, a dob?nzilor mari ?i a nivelului sc?zut de ?ncredere, ceea ce reduce consumul ?i investi?iile. Conform proiec?iilor, ritmul de cre?tere ?n partea vestic? a acestei regiuni, excluz?nd Turcia, va ?ncetini. ?i ?n Polonia ritmul de cre?tere va ?ncetini la 4%, pe fondul ?ncetinirii cre?terii la nivelul ?ntregii zone euro. Exist? a?tept?ri ca procesul de cre?tere s? ?ncetineasc? ?n ?ntreaga zon? estic?, pe fondul deceler?rii ?nregistrate la nivelul unor economii mari, inclusiv Rusia, Kazahstanul ?i Ucraina.
America Latin? ?i Insulele Caraibe: Conform proiec?iilor, cre?terea regional? va avansa cu un ritm de 1,7% anul acesta, ?n special pe fondul unei cre?teri a consumului privat. Se estimeaz? c? Brazilia va cre?te cu 2,2%, presupun?nd c? se implementeaz? rapid reformele fiscale ?i c? revenirea nivelului consumului ?i investi?iilor va compensa reducerile cheltuielilor guvernamentale. ?n Mexic, se a?teapt? ca incertitudinea politic? ?i perspectivele unor investi?ii ?nc? modeste s? permit? doar o cre?tere moderat? de 2%, ?n ciuda diminu?rii incertitudinilor legate de activitatea comercial? pe fondul anun?ului privind ?ncheierea Acordului SUA-Mexic. Se anticipeaz? c? Argentina s? ?nregistreze o sc?dere de 1,7%, ?n condi?iile ?n care o consolidare fiscal? profund? va genera o pierdere a locurilor de munc?, dar ?i un consum sc?zut ?i investi?ii reduse.
Orientul Mijlociu ?i Africa de Nord: Conform proiec?iilor realizate pentru aceast? regiune, cre?terea va fi de 1,9% ?n anul curent. ?n ciuda unei cre?teri modeste a rela?iilor comerciale la nivel global ?i ?n ciuda condi?iilor de finan?are extern? mai stricte, se anticipeaz? c? factorii interni, ?n special reformele din domeniul politicilor publice, vor sus?ine procesul de cre?tere din aceast? regiune. Se anticipeaz? c? ?n acest an se va amplifica u?or procesul de cre?tere la nivelul exportatorilor de petrol, ?n condi?iile ?n care ??rile CCG, luate ca grup, ??i accelereaz? ritmul de cre?tere la 2,6%, de la 2% anul trecut. Se a?teapt? ca Iranul s? scad? cu 3,6% ?n 2019, pe fondul sanc?iunilor care ??i fac sim?ite efectele. Pentru Algeria, a?tept?rile sunt ?n sensul unei diminu?ri (2,3%) din pricina sc?derii cheltuielilor guvernamentale de anul trecut. Pentru Egipt, se prognozeaz? o accelerare la 5,6% a ritmului de cre?tere ?n timpul exerci?iului fiscal curent, pe fondul sus?inerii investi?iilor cu reforme care consolideaz? climatul de afaceri ?i pe fondul cre?terii consumului privat.
Asia de Sud: Conform proiec?iilor realizate pentru aceast? regiune, cre?terea va ajunge la 7,1% ?n anul curent, pe fondul consolid?rii investi?iilor ?i a unui consum robust. Pentru India, se anticipeaz? o accelerare la 7.3% ?n exerci?iul financiar 2018/19, pe fondul men?inerii consumului la valori robuste ?i al cre?terii investi?iilor. Pentru Bangladesh exist? a?tept?ri de sc?dere la 7% ?n exerci?iul financiar 2018/19, ?n condi?iile ?n care activitatea este sus?inut? de un puternic consum privat ?i de cheltuieli ?n domeniul infrastructurii. Cre?terea ?n Pakistan este a?teptat? s? scad? la 3,7% ?n exerci?iul financiar 2018/2019, condi?iile financiare devenind mai stricte pentru a contracara infla?ia cresc?nd ?nregistrat? ?n ?ar? ?i vulnerabilit??ile externe. Pentru Sri Lanka, se are ?n vedere o u?oar? cre?tere de p?n? la 4% ?n 2019, pe fondul unei cereri interne robuste ?i a unor investi?ii sus?inute prin proiecte de infrastructur?. Av?ntul ?nregistrat ?n Nepal ?n perioada de dup? cutremur, se va diminua, iar cre?terea se a?teapt? s? ajung? undeva la 5,9% ?n exerci?iul financiar 2018/2019.
Africa sub-saharian?: Se a?teapt? ca procesul de cre?tere la nivel regional s? se accelereze cu 3,4% ?n 2019, pe fondul unor incertitudini politice diminuate ?i al ?mbun?t??irii investi?iilor ?n economiile mari, al?turi de o cre?tere robust? care continu? s? se manifeste ?n ??rile care nu sunt mari consumatoare de resurse. Pentru Nigeria, s-a calculat c? procesul de cre?tere se va amplifica cu 2,2% ?n 2019, presupun?nd c? produc?ia de petrol ??i va reveni ?i c? u?oara cre?tere din mediul privat va determina apari?ia unei cre?teri ?i ?n sectoarele industriale care nu sunt legate de industria petrolului. Pentru Angola, prognoza de cre?tere pentru 2019 este de 2,9%, pe fondul revenirii din domeniul petrolului, ?n condi?iile au fost descoperite noi resurse ?i reformele sus?in mediul de afaceri. Pentru Africa de Sud, proiec?ia sugereaz? o accelerare modest? cu un ritm de p?n? la 1,3%, pe fondul constr?ngerilor resim?ite asupra cererii interne ?i a cheltuielilor limitate din partea guvernului.
