ľ¹ÏÓ°Ôº

Skip to Main Navigation
OPINIE

Ne preg?tim s? lucr?m cu robo?ii: Ce competen?e sunt necesare pentru locurile de munc? ale secolului XXI?

2 martie 2016


Christian Bodewig, Lider de Program, Cre?tere Economic? Incluziv? ?n Statele Membre ale Uniunii Europene Institutul Brookings

Robo?ii vin ?i ne iau locurile de munc?. Sau poate nu? Mass media ?i blogosfera au vuit ?n ultima vreme cu privire la perspectivele inteligen?ei artificiale, roboticii ?i la impactul acestora asupra vie?ii noastre. ?n mod special, dezbaterea cu privire la faptul c? automatizarea sau u un efect negativ asupra ocup?rii for?ei de munc?, a amplificat ?ndoielile existente de ceva timp cu privire la pierderea locurilor de munc? ?n economiile avansate ?i pie?ele emergente, acolo unde muncitorii ?ntreprind aceea?i activitate pentru salarii mai mici. Indiferent dac? locurile de munc? ocupate de c?tre oameni sunt pierdute ?n favoarea robo?iilor sau sunt externalizate, schimbarea tehnologic? accelerat? orienteaz? aten?ia asupra determin?ri faptului dac? angaja?ii, muncitori sau func?ionari, de?in competen?ele corespunz?toare pentru o pia?? a muncii ?n schimbare ?i dac? ace?tia au capacitatea de a rezista la ?ocurile de ocupare a for?ei de munc? ce au loc ?n acela?i timp cu acel fenomen denumit de c?tre Forumul Economic Global .

Ce strategie privind competen?ele ar trebui s? adopte ??rile pentru a-?i preg?ti for?a de munc? pentru secolul XXI? Un punct de plecare bun este acela de ?i de a ?n?elege procesul de formare a competen?elor de-a lungul ?ntregului ciclu de via??: Setul de competen?e al unui muncitor este un mix ?ntre trei dimensiuni de competen?e: competen?e cognitive precum alfabetizarea ?i aritmetica elementar? (poate chiar ?i competen?e digitale) c?t ?i competen?e de solu?ionare a problemelor ceva mai complicate ?i competen?e de g?ndire creativ? ?i critic?; competen?e sociale ?i comportamentale precum con?tiinciozitatea, curajul ?i deschidere c?tre a experimenta; ?i competen?e tehnice specifice locului de munc? sau ocupa?iei, precum abilitatea de lucra ?n calitate de inginer sau electrician. Formarea competen?elor cognitive ?i social-emo?ionale ?ncepe devreme ?n copil?rie. De?i anumite competen?e sociale ?i comportamentale r?m?n maleabile de-a lungul vie?ii de adult, fereastra pentru dezvoltarea competen?elor cognitive se ?nchide spre finalul adolescen?ei. Acest lucru nu ?nseamn? c? nu mai ?nv???m lucruri noi, ci c? de fapt creierele noastre sunt ?calibrate¡±. ?n contrast, competen?ele tehnice sunt dob?ndite mai t?rziu ¨C ?ncep?nd cu perioada adolescen?ei p?n? la perioada de adult ?i ?n cadrul ?colilor profesionale, universit??ilor ?i la locul de munc?. Acestea se deterioreaz? extrem de repede ca urmare a schimb?rilor tehnologice ?i necesit? ?mbun?t??ire constant?.

Competen?ele cognitive ?i social-comportamentale sunt o prioritate

Strategiile privind competen?ele ar trebui s? acorde prioritate form?rii competen?elor cognitive ?i social-comportamentale devreme ?n copil?rie ?i ?n ?coli: Competen?ele cognitive ?i social-comportamentale bune reprezint? baza necesar? pentru dob?ndirea ?i ?mbun?t??irea ulterioar? a competen?elor tehnice de-a lungul vie?ii active. Acestea cresc rezisten?a muncitorilor la ?ocurile de pe pia?a muncii rezultate ?n urma evolu?iei tehnologice, ca de exemplu automatizarea. Adul?ii cu un nivel sc?zut de alfabetizare ?i competen?e aritmetice nu sunt preg?ti?i ?n mod adecvat pentru a dob?ndi competen?e tehnice ?n cadrul form?rii profesionale sau universit??ii ?i pentru a le actualiza prin ?nv??area pe tot parcursul vie?ii. Cercet?rile au eviden?iat o tranzi?ie consecvent? a sarcinilor de la locul de munc? ?n Statele Unite, ?i pornind de la sarcini de rutin? care sunt predispuse la automatizare ?i merg?nd c?tre sarcini interactive ce necesit? competen?e cognitive ?i social-comportamentale avansate.

Totu?i foarte mul?i dintre tinerii ?i adul?ii din economiile avansate ?i  emergente au deficite considerabile de competen?e cognitive de baz?. S? lu?m ca exemplu Uniunea European?, unde prea mul?i tinerii p?r?sesc sistemul ?colar cu competen?e de matematic? ?i citit de baz? reduse: ?n foarte multe tari, o cincime ?i chiar mai mult dintre tinerii cu v?rsta de 15 ani au ob?inut un scor sub Nivelul 2 ?n ceea ce prive?te testele de matematic? ?i citit ale Programului de Evaluare Interna?ional? a Elevilor (PISA) din 2012. Nivelul 2 este definit ca reprezent?nd competen?e de alfabetizare ?i aritmetic? func?ionale. Deloc surprinz?tor este faptul c?, ??rile din UE av?nd tinerii cu cel mai sc?zut nivel de competen?e au adesea ?i cel mai mare num?r de tineri ne?ncadra?i profesional ?i care nu urmeaz? un program de educa?ie sau formare (NEET). Foarte mul?i dintre cei cu rezultate slabe provin din medii sociale defavorizate, suger?nd faptul c? . Acestea sunt ve?ti economice ?i sociale negative pentru ??rile cu o popula?ie ce ?mb?tr?ne?te ?i ce este ?n sc?dere.


Image

Source:


Ce ?nseamn? o astfel de strategie privind competen?ele pentru politica ?n domeniul educa?iei? ?n primul r?nd, guvernele ar trebui s? acorde prioritate competen?elor cognitive de baz? universale precum cititul ?i matematica, accentu?nd educa?ia de calitate pentru copii din zonele defavorizate care sunt reprezenta?i ?n mod dispropor?ionat ?n categoria persoanelor cu rezultate sc?zute ?n PISA. ?n mod accidental, consolidarea competen?elor sociale ?i comportamentale, de exemplu prin interven?ii asupra , poate reprezenta un instrument eficient pentru a compensa pentru acest dezavantaj prin cre?terea nivelului de ?ncredere al studen?ilor ?i al orient?rii acestora c?tre obiectiv. ?n cel de-al doilea r?nd guvernele pot beneficia de oportunitatea furnizat? de c?tre perioadele mai lungi de ?colarizare: Av?nd elevii ?captivi¡± ?n ?coli ?n perioada critic? de formare a competen?elor, inova?ia  ?n s?lile de clas? ?i ?n practicile de predare, precum e cazul modelului , poate contribui la dezvoltarea competen?elor avansate precum solu?ionarea problemelor, g?ndirea critic? ?i munca ?n echip?. ?n cel de-al treilea r?nd r?spunsul la degradarea rapid? a competen?elor tehnice reprezint?, ?n afar? de acela de a asigura o g?ndire mai rapid?, o adaptare mai rapid? a educa?iei tehnice ?i a con?inutului de formare prin parteneriate mai bune ?ntre operatorii economici ?i furnizorii de educa?ie ?i formare. Tehnologia ?i volumele mari de date pot contribui la captarea ?i ?n?elegerea mai bun? a evolu?iei ocupa?iilor ?i nevoilor de competen?e tehnice ?n timp real: S? ?i l?s?m pur ?i simplu pe robo?i s? lucreze ?n favoarea muncitorilor.

Acest articol a fost publicat ini?ial pe website-ul Institutului


Api
Api